DRUMUL POȘTEI. DE LA CLUJ, PRIN POPEȘTI ȘI CORUȘU, PÂNĂ LA BERIND

Sunt drumuri pe care astăzi le parcurgem fără să ne întrebăm cine a trecut pe acolo înaintea noastră. Unele păstrează însă urmele unei istorii de câteva secole. Un asemenea traseu este vechiul Drum al Poștei, care pornea din Cluj și făcea parte din rețeaua de comunicații prin care Transilvania era legată de celelalte provincii ale Monarhiei Habsburgice și, mai departe, de Viena și Europa Centrală.

Ieșind din Cluj spre nord-vest, vechiul traseu trecea prin zona Popești, Corușu și Berind, localități aflate astăzi în imediata apropiere a municipiului. Geografia acestor sate capătă un alt sens atunci când o privim prin documentele vechi: ele se aflau pe o cale folosită pentru circulația oamenilor, a corespondenței și a știrilor.

La Berind, memoria acestui drum este documentată timpuriu. Un studiu bazat pe documente de arhivă amintește explicit „drumul de țară, drumul poștei, cum i se zicea”, în apropierea localității. Și mai interesantă este o consemnare clujeană din prima parte a secolului al XVII-lea. Un curier venit din Moldova, care se grăbea să ducă scrisorile voievozilor către principe, primește cai pentru continuarea drumului, iar autoritățile clujene înregistrează plata a doi cai până la Berind.

În spatele unei asemenea însemnări administrative se vede mecanismul comunicațiilor de acum câteva sute de ani. Nu exista calea ferată, automobilul sau telegraful. Viteza unei vești depindea de drum, de cal și, mai ales, de posibilitatea schimbării rapide a cailor.

Traseul Cluj – Popești – Corușu – Berind trebuie privit în această geografie istorică a comunicațiilor. Popești și Corușu se găseau pe direcția de deplasare dintre Cluj și Berind, iar vechile căi locale se legau de drumul principal folosit de călători și curieri. În cazul Berindului avem și confirmarea documentară explicită a denumirii de „Drumul Poștei”. Pentru Popești și Corușu, este mai prudent să vorbim despre localități aflate pe traseul sau în zona de trecere a acestei vechi căi, până când documentele de epocă vor permite stabilirea exactă a statutului fiecărui punct.

Clujul era nodul de plecare. De aici, drumul urca spre Popești, continua prin zona Corușu, apoi ajungea la Berind, punct atestat în documentele legate de transportul cu cai. Mai departe, rețeaua de drumuri permitea legătura cu alte centre transilvănene și, odată cu dezvoltarea sistemului poștal habsburgic, cu marile trasee spre centrul Imperiului.

Stațiile poștale au făcut posibilă o viteză remarcabilă pentru acea epocă. Curierul nu trebuia să aștepte până când același cal se odihnea. Animalul obosit putea fi schimbat, iar călătoria continua. În cazul mesajelor urgente, deplasarea putea continua multe ore, inclusiv noaptea. Rapiditatea venea din organizarea traseului și din succesiunea punctelor unde oamenii și caii erau pregătiți pentru continuarea drumului.

În secolul al XIX-lea, sistemul devenise parte a unei rețele europene extinse. Hărțile poștale ale epocii arată Viena în centrul unor trasee care ajungeau către marile orașe ale continentului, iar Clujul era integrat în această lume a diligențelor și comunicațiilor poștale.

Astăzi, Clujul, Popeștiul, Corușul și Berindul sunt legate prin drumuri pe care distanțele se măsoară în minute. Cu câteva secole în urmă, aceleași locuri făceau parte dintr-o cu totul altă experiență a călătoriei. Se auzeau potcoavele pe drum, caii erau schimbați, iar într-o geantă de curier puteau exista scrisori oficiale, ordine, vești comerciale sau informații așteptate la sute de kilometri distanță.

Îmi place să privesc istoria județului Cluj și prin asemenea detalii. De la Cluj, prin Popești și Corușu, spre Berind, vechiul Drum al Poștei ne arată cât de vechi sunt legăturile dintre comunitățile noastre și cât de mult au contat aceste sate într-o vreme în care fiecare kilometru presupunea timp, oameni și cai.

Un document care consemnează plata a doi cai poate părea un amănunt. După patru secole, el ne ajută să reconstruim un drum.

Iar drumul încă există în memoria locurilor.

Remus Lăpușan
Deputat de Cluj