Povestea recentă a gunoiului din Cluj începe cu Planul-Județean-de-Gestionare-a-Deșeurilor-în-Județul-Cluj (PJGD 2020 – 2025) adoptat de Consiliul Județean în ultima sedință a deliberativului trecut, mai exact în 30.09.2020, în plină efervescență electorală, și probabil uitat într-un sertar cu ocazia licitațiilor turbulente pentru noul operator de salubritate al județului. PJGD a pus degetul pe rana gunoaielor, indicând acurat deficiențele infrastructurii de colectare si procesare a deșeurilor din Cluj. Fără surprize a precizat și ponderile tipurilor de deșeuri, peste jumatate din cantitățile estimate fiind reprezentată de fracția biodegradabilă reciclabilă. (vezi diagrama)

Numai că deșeurile biodegradabile lipsesc azi cu desăvârșire din discursul administrației Cluj / Cluj-Napoca, și mai ales lipsesc din contractele cetățenilor cu operatorul Supercom. Nu și din mirosul orașului, în curând, când vor spori la groapă grămezile de gunoi amestecat!

Nici o vorbă despre colectarea selectivă și tratarea celei mai consistente fracții de reciclabil: fracția umedă biodegradabilă. Nimic despre tomberoanele MARO pentru colectare. Nimic despre perspectiva unor centre de colectare prin aport voluntar de resturi vegetale (rezultate din curățarea grădinilor pe tot parcursul anului). Și asta deși termenul asumat în PJGD Cluj pentru colectarea separată a biodeșeurilor este 31.12.2023.

Unde s-a evaporat pubela MARO?

Este cu atat mai jenant sa constați cât de în urmă sunt județul Cluj și Cluj-Napoca cea de 5* în materie de colectare selectivă și informare a populației despre biodeșeuri, față de județele vecine sau mai îndepărtate (vezi Calafat, județul Dolj!!!) sau Sibiu, Bihor, Timiș etc.

Asta pe langă toate celelalte probleme și nemulțumiri deja la ordinea zilei...

PS. Deșeurile biodegradabile sunt deșeurile organice pe care le generăm zilnic și care pot fi transformate prin descompunere, în îngrășământ natural (compost). În acestă categorie intră, pe lângă deșeurile vegetale provenite din grădini și parcuri, și deșeurile organice menajere ca: resturi de mancare (Atentie: fără carne, oase sau produse lactate!), coji de pâine uscată, coji și resturi de fructe și legume, coji de ouă, pliculețe de ceai, zaț de cafea, lavete și șervețele folosite și umede, dar și alte deșeuri organice precum: rumeguș de lemn, cenușă de lemn, haine din fibre naturale (lână, bumbac sau mătase) mărunțite, păr uman sau de animale, etc.

Adela Dehenes | via Facebook Clujul Civic